IMPORTANT

Un simbol național: FETEASCA NEAGRĂ și problemele ei

Foto: bustle.com

Old Team Distribution, în cadrul select al întâlnirilor TASTEVIN – Ghidul vinurilor și gastronomiei Românești,  la Zexe Zahana, din București, a organizat recent cea mai amplă evaluare a vinurilor din soiul Fetească Neagră, „vedeta” de necontestat a preferințelor românilor. În competiția jurizată de peste 30 de specialiști și consumatori pasionați de vinuri au intrat 33 de probe, provenite de la producătorii români.

Oportunități și riscuri

Această reuniune a fost un bun prilej pentru a dezbate, în mod profesionist, câteva dintre chestiunile importante care privesc viitorul acestui vin, a cărui faimă a trecut de mai multă vreme peste granițele țării.
Pentru Rodica Căpățînă, președinte al Asociației pentru Promovarea Vinului Românesc, acest fapt a fost confirmat foarte de curând: la cel mai mare târg de vinuri din Europa, ProWein, desfășurat la Dusseldorf, Germania, unde participă mii de producători din toată lumea. Asociația menționată a avut acolo un stand unde Feteasca Neagră s-a bucurat de cel mai mare succes.

În opinia Rodicăi Căpățînă, Feteasca Neagră, alături de Feteasca Regală și cea Albă, nu mai trebuie să devină ci chiar reprezintă un simbol național, chiar dacă fiecare cramă îl vinifică după gustul propriu: „Feteasca Neagră este un soi care se comportă și care depinde foarte tare de terroir, motiv pentru care el este foarte divers. Asta face și frumusețea acestui soi: nu poți să întâlnești două Fetești care să semene între ele”, crede Rodica Căpățînă. Dar, pentru sporirea faimei acestui brand, este nevoie de foarte multă promovare concertată: „Trebuie să o faci cu forțe unite, cu bani comuni, pentru că numai așa vei reuși să îi spui lumii întregi ceva despre tine. Este vorba de foarte multă muncă, de prezență la toate târgurile importante din lume, de multe discuții, de multe prezentări, de multe master-class-uri, de multe conversații cu ziariști, de multe apariții în presă.”

Radu Rizea, consultant de specialitate la SuperVinuri.ro, este ceva mai sceptic în privința reprezentativității acestui vin, „care a apărut destul de târziu în discuțiile despre identitatea națională”. Reconstrucția vinului Fetească Neagră a început relativ de curând, adică de aproximativ două decenii, de aceea „Avem Fetească Neagră încă tânără și încă nu știm exact la ce potențial ne putem aștepta. Cred că e de studiat și cred că după un drum de încă 15 ani de acum încolo vom ajunge să avem într-adevăr o Fetească Neagră reprezentativă pentru România și pentru vinificația românească”, a completat Radu Rizea.

Pentru promovarea acestui soi ca brand național e însă nevoie de foarte multă muncă, pentru a-i cunoaște în profunzime și cu precizie toate calitățile: „Numai prin încercare și eroare vom descoperi cele mai bune rețete, dar trebuie ținut cont de faptul că este un strugure ce se schimbă de la o parcelă la alta. El își va schimba expresia permanent. Fiecare producător este dator să își cunoască Feteasca Neagră și ce poate obține de la ea.”

Și Cosmin Tudoran, apreciatul promotor al vinurilor românești, crede că Feteasca Neagră este extrem de importantă pentru stabilirea unei ștachete de calitate pentru vinurile autohtone: „Este ca o locomotivă ce trage după sine toate soiurile anterioare. În ultimul timp mi se pare a fi din ce în ce mai bine creată și mai bine îmbuteliată”.

În privința acestui brand, Cosmin Tudoran opinează: „Deocamdată nu știu dacă se poate vorbi despre tipicitatea Feteștii Negre, alta decât cea scrisă frumos în declarațiile scriptice, pentru că Feteasca Neagră e interpretată în fel și chip. Poate dovedi și tanini tineri, și amplitudine, și corpolență, și aciditate remarcabile. Dar deocamdată nu cred că putem vorbi de un standard clar de tipicitate. Cred că este vinul preferat al românilor, pentru că, de vreme ce el învață că soiul ăsta este de aici, cumva îi sensibilizează coarda asta naționalistă. Mi s-a întâmplat și mie, trebuie să recunosc.”

Standard comun sau diversitate?

O altă problemă pe care o ridică Feteasca Neagră: este pozitiv faptul nu beneficiază de un standard comun de vinificare și evaluare?

„Dacă, spre exemplu, ne gândim la diversitatea Rieslingului german, care poate să varieze în expresie absolut, în mii și mii de variante, de la spriț de primăvară până la vinuri grele cu miros de cherosen, da, această diversitate este un mare avantaj. Mai ales în cazul în care vom ajunge să exportăm Fetească Neagră: nu vom avea un vin care să plictisească. Poți să cumperi zeci și zeci de Fetești Negre și să descoperi de fiecare dată câte ceva nou”, crede Radu Rizea.

„Dacă vorbim din perspectiva degustătorului, s-ar putea să fie un beneficiu. Dacă vorbim din perspectiva probelor trimise la concursuri internaționale de vin, neraportarea internațională la anumiți parametri s-ar putea să fie un picior de lemn. Dar probabil că în viitorul apropiat, va merge tot mai bine și tot mai amplu înainte și s-ar putea, la un moment dat, să se ajungă la nu aș zice uniformizare, dar totuși la niște parametri, la un careu mai mic. Acum careul este foarte mare” opinează Cosmin Tudoran.

Tudoran susține standardizarea acestui soi de vin. Ca Feteasca Neagră să devină importantă pe plan internațional, iar străinii să știe că Feteasca Neagră este din România, acest vin încă trebuie explicat: „Ar trebui să simțim pruna și cireașa coaptă și după aceea puțină scorțișoară. Ai nevoie de 10 minute ca să-l faci atent cu ce produs vii. Dacă vorbeai de un vin din lumea nouă lucrurile erau deja învățate, până și ultimul amator cunoaște câte ceva despre acestea. Momentan mai avem de lucru!”

Scrie un comentariu