CrameȘtiriVinuri

Academia Maghiară a Vinului a decis: Balla Géza e „Oenologul anului 2018“

Zilai Zoltán, preşedintele Academiei Maghiare de Vin, îi înmânează distincţia lui Balla Géza (Foto: MTI)

Balla Géza, administratorul societății Wine Princess, a primit recent distincţia „Oenologul anului 2018“ din partea Academiei Maghiare a Vinului. Este o performanţă deosebită pentru un specialist de la noi – şi este o notă excelentă pentru vinurile produse în podgoria Miniş-Măderat.

Un titlu pentru întreaga activitate
Ce este Academia Maghiară a Vinului şi ce semnificaţie are distincţia cu pricina? „Academia respectivă este o instituţie culturală şi de specialitate cu o importanţă foarte mare în Ungaria“, explică Balla Géza. „E alcătuită nu doar din somităţi din industria vinului, ci şi din specialişti în gastronomie, din artişti, reprezentanţi mass media şi aşa mai departe. Iar titlul de «Oenologul anului» se acordă nu pentru un vin anume, ci pentru o activitate îndelungată în domeniul vitivinicol“. Titlul a fost acordat pe 10 februarie, la un dineu de gală la care au participat 300 de persoane, printre invitaţi numărându-se şi János Áder, preşedintele Ungariei.

Oenologul anului, alături de preşedintele Ungariei, János Áder, şi de soţia acestuia, Anita Herczegh (Foto: MTI)

O performanţă unică
Titlul se acordă în două etape, ne explică Balla Géza: mai întâi, Academia trimite circa 700 de buletine de vot unor specialişti cu renume, care au posibilitatea să voteze pe cine doresc. După ce se centralizează voturile, se face un top 5 al celor nominalizaţi. În ultima etapă, membrii Academiei – vreo sută la număr – votează un singur candidat. „Practic, pentru mine a fost o surpriză foarte mare când am fost nominalizat în primii 5, nu m-am gândit că voi câştiga. Iar când am aflat că mi s-a făcut această mare onoare, am fost şi mai surprins, fiindcă e a doua oară, de când funcţionează Academia Maghiară, când ia trofeul o persoană din afara graniţelor Ungariei. Acum vreo 14 ani, a mai câştiga un coleg din Austria. E o performanţă!“ Fără falsă modestie, oenologul anului spune că au înclinat hotărâtor balanţa şi vinurile produse în podgoria Miniş.

De ce românii n-au academie de vin
„Distincţia asta e foarte puternică, dă foarte mare greutate vinurilor româneşti“, subliniază Balla Géza, el însuşi membru, din 2004, al Academiei Maghiare a Vinului. „Mă doare însă că noi nu am reuşit încă să avem o academie a vinului. În urmă cu 10-12 ani, am avut nişte încercări cu Dorin Popa din Oradea (preşedinte al Asociaţiei pentru cultura şi civilizaţia vinului Millésime, n.n.), nu am reuşit însă. Nu am găsit înţelegere, această chestiune trebuie să pornească de la Bucureşti. E mare păcat, fiindcă există academii smiliare în Italia, Germania, Spania, Franţa. Noi, românii, tot vorbim, dar nu facem mare lucru. Nu suntem cu nimic mai prejos din punct de vedere al profesionalismului, dar suntem mereu cu 2-3 paşi în urmă. Acum, odată cu primirea acestei distincţii, o să încerc să repornesc demersurile. Din câte ştiu, termenul Academia Română a Vinului e domeniu protejat, deci măcar e un început.“

Investiţii în oenoturism
Ce proiecte are, pentru acest an, oenologul şi administratorul Balla Géza? „Am făcut paşi importanţi în domeniul oenoturismului. Vreau să modernizez şi să dezvolt capacităţile sălilor noastre de degustare, ca să primim cât mai mulţi oaspeţi. Fiindcă nu există o reclamă mai bună ca aceea de a invita consumatorul la tine acasă, să te cunoască şi să cunoască vinurile tale. Ca în fiecare an, vom continua, prin programul de reconversie vitivinicolă, să reînnoim soiurile, parcelele cu viţă de vie unde e cazul, să facem îmbunătăţiri în domeniul prelucrării vinurilor.“

Accent pe soiurile tradiţionale
Pentru cei ce nu ştiu, podgoria Miniș-Măderat (pe vremuri cunoscută sub numele de podgoria Aradului) se află la 26 km distanță est de orașul Arad, la poalele Munților Zărandului, în apropierea râului Mureș. Crama Balla Géza Winery se laudă cu 120 de hectare de viţă de vie, din care 80 % sunt plantate cu soiuri pentru vinuri roşii, şi 20 % pentru albe. „Noi punem accent pe soiurile tradiţionale, Cadarcă de Miniş (din care s-a preparat vinul preferat al curţii imperiale Habsburgice, renumitul vin roşu de tip Aszu, n.n.), Fetească Neagră Mustoasă de Măderat, Fetească Regală, dar avem şi soiuri internaţionale – Sauvignon blanc, Chardonnay, mult apreciatul Cabernet franc“, spune administratorul cramei. „Încercăm să limităm producţia anuală de struguri, să ajungem la 6-7 tone la hectar, ca să nu ne abatem de la standardele noastre de calitate“. La cramă se produc 600.000-700.000 de sticle pe an, dar se face şi vin vrac, mai ales de pe parcelele care au intrat recent pe rod. Exportul se situează pe la 35-40 % – deşi, subliniază Balla Géza, ţinta principală este piaţa românească.

2018, un an bun pentru vinurile roşii
Despre producţia de vin de anul trecut, Balla Géza spune că a fost bună. „A fost un an dificil din punct de vedere al combaterii bolilor, cu ploi ciclice – cu perioade când apa a lipsit cu desăvârşire sau, dimpotrivă, cu precipitaţii din abundenţă, exact când nu ar fi fost nevoie de ele. Dar, începând cu luna august, am avut vreme călduroasă, ceea ce ne-a permis să începem recoltatul cu 3 săptămâni mai devreme. Avem obţinut vinuri foarte bune pe roşii“. A fost un an bun şi pentru Cadarca botrytizată, din care se obţine bine cunoscutul vin Cadarissima – la fel şi pentru Mustoasa de Măderat, din care se face spumantul Clarus. Pe partea de vinificaţie, Balla Géza nu trebuie, însă, să-şi facă griji: mezinul familiei, care a împlinit 9 ani, nu mai vrea să se facă oenolog. A decis că e mai bine cercetător!

Scrie un comentariu