Fără categorie

Vinurile sălbatice de la Crama Jelna

Vinurile Cramei Jelna pot fi degustate la târgurile Goodwine, ReVino şi ROVINHUD (Foto: jelnatransilvania.ro)

Când spui Jelna, spui fresca din vechea biserică evanghelică şi via renumită de pe vremea Imperiului. Şi mai spui Crama Jelna, unde se obţine, prin fermentaţia spontană a strugurilor, un Pinot Noir cu caracter.

Tradiţie reloaded

Crama Jelna, din Bistriţa Năsăud, înseamnă 26 de hectare în Podgoria Lechinţa, plantate cu Sauvignon Blanc, Fetească Albă, Fetească Regală, Muscat Ottonel şi Pinot Noir. Mai e puţin loc şi pentru niscaiva Merlot, Fetească Neagră şi Cabernet Sauvignon. E o cramă familială, o cramă-butic, cum zic francezii, care produce nu mai mult de 80.000 de sticle pe an. În registrele vechii biserici evanghelice din sat stă scris că Petrus Murator, cel care a pictat, pe la 1500, o frescă în jurul căreia se face astăzi mare vâlvă, a fost plătit pentru munca sa în butoaie de vin. Prin urmare, locul are istorie, are poveste – iar produsele se străduiesc să reflecte toate acestea. Şi nu doar ele, ci şi întreg concept care le însoţeşte.

Fascinat de alchimia terroir-ului

Am stat de vorbă cu Dariul Pripon, tânărul winemaker îndrăgostit de Pinot Noir care, de doi ani încoace, a adus vinurile cramei în atenţia iubitorilor de licori selecte. Şcolit în străinătate, face parte din generaţia de oenologi fascinaţi de alchimia terroir-ului. Caută să obţină vinuri proaspete, acide, aromate, purtând marca podgoriei, dar nu se dă în lături nici de la experimente precum vinuri create cu drojdii indigene. Anul trecut, a lansat Pinot Noir Wild Yeast 2017, din gama Dealu’ Negru By Jelna (1.800 de sticle). Un vin în stil burgund, care s-a vândut rapid. Tot anul trecut, apărut pe piaţă şi rosé-ul aferent, Pinot Noir Rose Wild Yeast 2017, din gama Jelna Amprenta Transilvaniei, 3.800 de sticle – şi, nicio supriză, a fost şi acela sold-out. Vinurile „sălbatice“ din recolta 2018 au apărut deja pe piaţă, tot în ediţii limitate, şi toate semnele arată că se vor bucura de aceeaşi apreciere. Trebuie spus că Pinot Noir-ul lansat acum are un procent foarte mic de vin baricat (14 luni), pentru un plus de adâncime şi complexitate.

În armonie cu locul

„Vinificarea cu drojdii indigene presupune rigoare şi dedicaţie“, explică Darius Pripon. „E nevoie de o disciplină foarte bună în vie, în cramă, de o stare sanitară impecabilă a strugurilor“. O precizare pentru nespecialişti: drojdiile folosite în mod curent în vin sunt cele de tip Saccharomyces cerevisiae. În anumite situaţii însă, oenologii preferă fermentaţia spontană, declanşată de drojdiile indigene. Acestea sunt prezente în pe pieliţa strugurilor şi în mediul înconjurător. Fermentaţia spontană e un proces mai greu de controlat, dar vinurile rezultate prezintă adesea mai multă tipicitate, mai multă autenticitate şi complexitate. „Iubesc domeniul ăsta foarte mult, l-am experimentat din anul II de facultate. În Dealu Mare, pentru licenţă, am vinificat numai cu drojdii indigene. Am văzut ce poţi să faci şi ce nu“, adaugă Darius. „Când fac un vin, ascult anul, zona, planta. Vinific un hectar, un tanc, o etichetă. Aici, la Jelna, pot să prind spiritul luciferic al vinului, pot să fac lucruri adevărate, în armonie cu cultura locului. Iese vin cu aciditate mare? Păi, asta e, e ceea ce avem noi aici, e ceea ce merge cu mâncarea din regiune“.

Navicella, o gamă emblematică

Oenologul Cramei Jelna nu se opreşte aici. Lucrează la o nouă gamă, Navicella, numită după fresca descoperită în biserica evanghelică din sat. Fresca aceasta e una din puţinele copii rămase după un celebru mozaic monumental semnat de Giotto, care orna vechea bazilică San Pietro din Roma. Mozaicul original nu mai e, dar copia din Jelna e în curs de restaurare şi aduce, deja, mulţime de vizitatori în zonă. Revenind la planurile lui Darius: gama Navicella o sa apară pe piaţă la sfârşitul anului şi va cuprinde atât un vin roşu, un blend maturat 14 luni în stejar românesc, cât şi un alb, un cupaj din recolta 2018. Oenologul a dezvăluit doar atât: că roşul e vinificat în stilul vinurilor din Burgundia, cu pH scăzut şi aciditate mare – un produs cu structură, menit să reziste 25 de ani.

Cidru şi vin de coacăze

Tot în planurile Cramei Jelna se numără şi un vin din coacăze. Da, aţi citit bine. Produsul, adaptat după o reţetă californiană, va fi obţinut numai din fructe (spre deosebire de produsul de peste ocean). Va fi supus unei duble fermentaţii malolactice şi baricat foarte puţin. Va fi scos pe piaţă sub brandul Jelna’s Orchard – deşi lotul e deja arvunit din precomenzi.

Cât de curând, la Jelna se va produce şi cidru – fiindcă patronii cramei au şi o plantaţie de 17 hectare cu meri.

La capitolul proiecte se numără şi o pensiune agroturistică, pentru vizitatorii tot mai numeroşi ai locurilor şi ai cramei. Sosesc turişti în special din Germania şi din Ungaria, dar au venit să vadă şi să deguste inclusiv grupuri de japonezi. În scop turistic, s-au plantat 62 de hectare de pădure şi s-a inaugurat un iaz cu peşti.

Rob al vinului – şi poet

L-am întrebat pe Darius dacă vinurile „sălbatice“ reflectă filozofia lui despre vin. „Sunt situaţii în care, dacă găseşti drojdia selecţionată potrivită, ea poate să evidenţieze mai bine caracterul strugurelui decât drojdia indigenă. Aşa cum nu poţi să fii omul unei singure cărţi şi să declari că deţii cunoaşterea absolută, aşa e şi la vin. Am călătorit peste tot în lume, am învăţat în Franţa, Italia, Spania, Noua Zeelandă, am putut să îmi fac o idee despre cât de puţin ştiu. Sunt un rob al vinului şi mai am multe de învăţat“.

L-am mai întrebat pe oenologul Jelna dacă este şi un fan al soiului Pinot Noir. „Pentru mine e cel mai elegant, ador să îl vinific. Îl simt aproape de inima mea, la fel ca Feteasca Neagră, şi i-am dedicat multe din poeziile pe care le scriu. Pinot Noir e un fel de underdog, e foarte fragil, e un vin care te invită, nu vine el la tine, nu se bate cu pumnul în piept. La fel de dragă îmi e şi Feteasca Albă. Sunt anumite soiuri care au o frumuseţe ascunsă, nu pentru toată lumea“.

Scrie un comentariu